Calomnierea Facultății, Liturghie obligatorie și viața de familie demnă printre prevederile noii propuneri de Regulament FTRC

Asociația Studenților de la Teologie Catolică București (ASTCB) condamnă ferm atitudinea conducerii Facultății de Teologie Romano-Catolică (FTRC) care, sub pretextul transparenței, încearcă adoptarea unor regulamente interne prin proceduri viciate, ascunse de ochii studenților și presărate cu prevederi abuzive.

În urma analizei proiectelor de regulamente „supuse dezbaterii” (dar ținute sub cheie), Asociația a identificat situații de o gravitate excepțională care încalcă nu doar legislația națională (Legea nr. 52/2003, Legea Educației), dar și logica elementară a funcționării unei instituții academice.

Ineptia nr. 1: Consultarea publică „privată” și accesul pe bază de „viză” Deși legea obligă la publicarea documentelor pe site, într-un format accesibil oricui, conducerea FTRC a inventat „transparența cu circuit închis”. Este o premieră negativă în spațiul academic: studenții și profesorii, deși dețin adrese de e-mail instituționale (de tip @unibuc.ro), nu au avut acces automat la proiectele de regulament. Accesul a fost condiționat de cereri individuale și aprobări punctuale, transformând un drept legal într-o favoare acordată de conducere. Publicul larg și asociațiile studențești au fost, practic, excluse total.

Inepția nr. 2: Regulamente care se schimbă în timpul jocului Analizând textul propus, am descoperit prevederi halucinante care permit modificarea arbitrară a regulilor în timpul anului universitar. Concret, Art. 87 din Proiectul de Regulament prevede că normele pot fi „completate și detaliate în funcție de unele necesități apărute pe parcursul anului academic”. Această clauză este ilegală și deschide ușa abuzurilor: studenții pot începe anul cu o programă și reguli de examinare, pentru a se trezi la jumătatea semestrului că regulile s-au schimbat „din necesitate”.

Ineptia nr. 3: Dubla subordonare și confuzia administrativă Proiectele mențin și amplifică ambiguitatea privind „dubla subordonare” (Universitate vs. Arhiepiscopie), fără a clarifica procedurile în caz de conflict normativ, lăsând studenții prinși într-o birocrație ecleziastico-academică imposibil de navigat.

4. INEPȚIA „BINECUVÂNTĂRII” INSTITUȚIONALE: Veto-ul unei autorități non-universitare asupra întregului personal.

Proiectul de Regulament al FTRC transformă controlul extern într-o condiție sine qua non pentru funcționarea internă:

• Art. 8 stipulează clar că toate funcțiile de conducere (Decan, Prodecan, Director de departament) și toate posturile didactice, auxiliare și administrative vor fi ocupate cu „avizul scris (binecuvântarea) al Arhiepiscopului”.
• Art. 9 prevede consecințe grave „în cazul retragerii avizului scris (binecuvântării) al Arhiepiscopului”.
• Art. 29 obligă Decanul să pună în aplicare hotărârile nu doar ale Senatului UB, ci și pe cele „ale Arhiepiscopului”.

Critica ASTCB: Această prevedere transformă o facultate din cadrul unei universități de stat într-o structură administrativ-ecleziastică unde libertatea academică și autonomia universitară sunt anihilate. Deciziile de personal, care ar trebui să se bazeze exclusiv pe criterii profesionale și de concurs, sunt subordonate unui veto extern, fapt ce încalcă legislația educației și principiile constituționale.

5. INEPȚIA REFUZULUI DE A FI EVALUAT: Interzicerea contestațiilor la probele de finalizare a studiilor.

Regulamentul de finalizare a studiilor propune o prevedere de o gravitate extremă, care anulează un drept fundamental al studentului:

• Art. 13 alin. (6) din Propunerea Regulament finalizare studii statuează sec: „Rezultatele obținute la probele orale nu pot fi contestate.”

Critica ASTCB: Examenul de licență și disertație este un act public. Interzicerea totală a dreptului la contestație pentru probele orale (susținerea lucrării și examenul de specialitate) este o măsură profund nedemocratică, ilegală și arbitrară, care deschide ușa abuzurilor și a evaluărilor subiective, lipsite de orice control ulterior, cu atât mai mult cu cât sesiunea de examen nu e înregistrată.

6. INEPȚIA CENZURII ACADEMICE: Publicațiile doctoranzilor, sub control total.

Nici viitorii cercetători nu scapă de controlul excesiv. Regulamentul Școlii Doctorale introduce o clauză de cenzură:

• Doctorandul are obligația să „ceară revizuirea de către conducătorul de doctorat a lucrărilor pregătite pentru publicare […], să urmeze îndrumările oferite și să le publice doar după acordul conducătorului.”

Critica ASTCB: La nivel doctoral, cercetătorul ar trebui să se bucure de o largă libertate de exprimare și cercetare. Această prevedere instituie un mecanism de cenzură și control absolut al tematicilor și concluziilor științifice, contrar spiritului Legii Învățământului Superior și al principiilor de integritate academică, subminând statutul de autor al doctorandului.

7. INEPȚIA „VIZITEI ACASĂ”: Încălcarea vieții private și a intimității.

Cel mai șocant element identificat în proiecte este amestecul fără precedent în viața privată a studenților.

• În Regulament se face referire la „viața de familie” a studenților.
• Prevederile introduc criterii de evaluare și monitorizare a conformității cu normele morale ecleziastice și a stării civile, care nu au ce căuta într-un regulament al unei instituții de învățământ de stat.

Critica ASTCB: O universitate publică nu este o instituție de control moral sau conjugal. Prevederile care condiționează statutul academic (admiterea, continuarea studiilor sau absolvirea) de starea civilă sau de o evaluare morală realizată de o autoritate non-universitară, încalcă flagrant Constituția României, care garantează respectarea vieții intime, familiale și private (Art. 26).

8. INEPȚIA „CODULUI DUBLU”: Aplicarea normelor canonice în locul Legii Educației Naționale (LEN).

În mod repetat, proiectul de regulament încearcă să substituie legislația de stat cu norme canonice specifice Bisericii Catolice.

• Exmatricularea pe criterii canonice: Regulamentele introduc posibilitatea exmatriculării sau a refuzului de înscriere pe baza unor decizii care țin de Dreptul Canonic și nu de un Cod Etic și Deontologic al Universității sau de norme laice precum Legea nr. 199/2023.
• Art. 2 din Regulament stipulează că facultatea este subordonată „din punct de vedere teologic, canonic și spiritual Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București.”

Critica ASTCB: Deși facultatea are o specificitate teologică, ea rămâne o structură a Universității din București, fiind finanțată din fonduri publice. Regulamentele sale nu pot contrazice Legea Educației Naționale. O decizie administrativă care afectează statutul unui student (exmatricularea) trebuie să fie luată strict pe baza normelor de drept civil și academic românesc, nu pe baza unor reglementări interne ale unui cult.

9. INEPȚIA SANȚIUNILOR EXCESIVE: Exmatriculare imediată pentru abateri neclare.

Sistemul de sancțiuni propus este disproporționat și lipsit de claritate juridică.

• Prevederile permit exmatricularea rapidă pentru abateri vag definite, deschizând calea interpretărilor abuzive și lipsei de predictibilitate în aplicarea normelor.

Critica ASTCB: Sancțiunile disciplinare trebuie să respecte principiul proporționalității. Exmatricularea, cea mai gravă sancțiune, trebuie să fie aplicată doar pentru încălcări grave și clar definite în Codul Etic al UB și conform procedurilor legale, nu ca instrument de disciplină ecleziastică.

Mesajul nostru

„Nu putem accepta ca viitorul nostru academic să fie decis prin documente ținute la secret, pe care trebuie să ne rugăm să le vedem, și care conțin clauze ce permit schimbarea regulilor după bunul plac al decanului. Dacă aceste regulamente trec în forma actuală, ne vom căuta dreptatea în instanță,” a declarat reprezentantul studenților.